"Poetry may make us from time to time a little more aware of the deeper, unnamed feelings which form the substratum of our being, to which we rarely penetrate; for our lives are mostly a constant evasion of ourselves." Thomas Stearns Eliot

Imago mundi

Simt nevoia să scriu aici până ce igrasia care a cuprins de ceva vreme spaţiul blogului meu nu se va extinde, sufocându-l. Am impresia că uneori poate deveni ceva vital.
Nu păstrez decât gânduri minime, purificate până la cel mai infim amănunt din labirintul extins al ideilor mele.
Mă adăpostesc uneori în anticamera refuzului şi a lentorii.
Mi-aş dori să am idei curgătoare, line, chiar cu teama de a fi prea ornamentate, într-un barochism al lor.
Mai dau peste gânduri asemenei grişului dulce cu lapte pe care nu l-am mâncat niciodată în copilărie, dar stiu că are un vag gust şi aromă de de vanilie şi coajă de lămâie persistentă.
Viaţa ca o cutie de bomboane- întotdeauna mi-a plăcut metafora asta. Forrest Gump.
Din registrul gustului, imagini asemănătoare: viaţă cu cocoloaşe, sau lină şi aromată ca marţipanul după ce striveşti între dinţi ciocolata bomboanelor Mozart.

Exerciţiu oniric

And my soul from out that shadow that lies floating on the floor
Shall be lifted- nevermore!
Coboară răcoarea nopţii peste câmpuri de cimbru şi pădurea de mesteceni argintii în care aude cântecul bufniţei.
Lentoarea, apoi insuportabila starea de inerţie care se trasferă din vis realităţii.
Aseară visase lucruri de demult, chipuri, oameni pe care crezuse că i-a uitat, fapte peste care s-a aşternut igrasia.
Prin pleoapele stravezii pe care le-a ţinut vreo opt ore inchise aproape că i s-ar fi putut vedea memoria onirică. Traseul visului, şiruri de imagini, ratăcirea cu paşi nesiguri,ezitanţi prin ţesătura aproape destrămată a proiecţiilor sale nocturnale.
Sunetul cizmelor cu flecurile tocite, stropite de zloata ultimei zăpezi coborâte din vis.
Şiruri de femei cu braţe groase şi carne flască prizoniere în mintea sa, femei care fumează cu insaţietate ţigară de la ţigară şi apoi dispar într-un fum parfumat şi greu. Ceea ce rămâne din ele sunt pletele lor superbe brune, negre, roşcate şi blonde
în cozi lungi, prinse cu panglici de satin.
My mind is such a criminal.
Străbat visele.
Şi sunetul prevestitor al bufniţei se aude cu ecou. Din glasul ei care se stinge coboară tăcerea grea şi răcoarea ţărmului nopţii.